A fi extraordinar

De când cu această extraordinară libertate de exprimare, care a dus la o la fel de extraordinară circulaţie a ideilor, fiecare dintre noi este bombardat zi de zi, fără să își dea seama, cu o extraordinar de mare cantitate de informaţii. Dincolo de utilitatea pe care o pot avea acestea, un rol extraordinar (nu-i aşa că devine enervant cuvântul?) de important este acela că, în sens cumulat, aceste informaţii transmit atitudini, modele de gândire, adevărate filosofii de viaţă.

Cel mai mare impact l-a avut şi încă îl are filosofia de viaţă de tip american, cu apologia performanţei, a puterii personale, a individualităţii şi a libertăţii în general. Din punctul meu de vedere, toată această filosofie poate fi reprezentată (fără a se limita la) de o expresie pe care tot la americani am auzit-o: Be the best, fuck the rest. Energia pozitivă pe care o emană această maximă (căci există şi chiar din plin) maschează o poate la fel de puternică energie negativă. Şi nu mă refer la a doua parte a sintagmei, uneori o astfel de atitudine te poate salva de la multe dureri de cap şi chiar conflicte inutile - a nu se înţelege că o promovez - ci la un aspect care poate multora dintre noi ne scapă: înţelegerea denaturată a conceptului "the best".

Aici voiam să ajung cu toată povestea asta. Societatea de azi ne tot îndeamnă - prin canalele amintite - să fim foarte buni, să fim performanţi, să fim extraordinari (sunt sigur că aţi auzit nu o dată îndemnul Live your life extraordinarily). Nimeni nu ştie însă ce înseamnă acest extraordinar. Fiecare dintre noi încearcă să îşi definească propria imagine despre acest concept atât de seducător şi totuşi atât de ermetic (poate tocmai de aceea). Desigur, este foarte bine faptul că trecem prin filtrul propriei raţiuni (creative) noţiunea de extraordinar, înainte de a o urmări în viaţă. Dar trebuie să ne întrebăm: cât de proprie ne este nouă această raţiune creativă?

Tot acel flux informaţional - acela extraordinar de care vorbeam mai devreme - ne defineşte nepermis de mult structura noastră raţională. Prin urmare, vom înţelege aşa cum ne este sugerat să înţelegem, adică vom fi extraordinari conform standardului. Un standard care, din punctul meu de vedere, este denaturat la nivel moral. Se depărtează prea mult de valoarea cea mai importantă pe care trebuie să o aibă fiecare dintre noi în minte atunci când acţionează: omul. Aşa că, înainte de a dori să fim extraordinari - din orice punct de vedere - trebuie să ne asigurăm că suntem sau că ne străduim să fim EXTRAORDINARI acolo unde contează:

Fii un extraordinar fiu/fiică

Fii un extraordinar frate/soră

Fii un extraordinar prieten

Fii un extraordinar părinte

Fii un extraordinar cetățean

După ce devii extraordinar (e ultima oară când folosesc cuvântul, promit) în fiecare sens amintit mai sus, atunci poți da frâu liber imaginației și poți extinde noțiunea în ce direcție dorești. Dar, între noi fie vorba, după ce reușești cele de mai sus, nu o să mai ai nevoie de nimic! Totul va veni de la sine.